Versuri pentru ziua de atac

Versuri pentru ziua de atac

de Camil Petrescu

Fii gata, prietene soldat, fii gata.
Curata-ti cu grija arma si lopata
Si pune-ti cruciulita la gat, -
Maine va fi un atac mare
Si-atat.

De undeva, de departe, ne vor trimite ordine:
Cu ranita si arma in spinare,
Pe drumurile ude de ploaie si-ntuneric
Ne vor purta intreaga noapte
In soapte.
Tarziu ne vor opri in fata portii.

In fata portii nevazute-a mortii.

La trei din noapte vom scula din somn
Pe cei ce se lasara istoviti in noroi,
Vom astepta din nou
Noi ordine.
Vom astepta chinuitor
Si-apoi patrunsi de ploaie pana la vertebre,
Murdari, incatusati, greoi,
In zorii albiciosi si umezi de septembre
Cand palele de ceata se rup peste tufisuri
In siruri rare vom urca,
Cu pasi definitivi
Colina, dupa care stam
Si dincolo, deodata -
De nepatruns, patrunzator si gol
Va sta-naintea noastra campul de bataie.

Unic, imens si nou
Va sta-naintea noastra campul de bataie.

Surprinsi privim o clipa acest tinut funest.
Un semn, un gest ...
Si-ncet pornim pe povarnisul gol al mortii
Intram, alunecam pe povarnisul gol si noroios al mortii.

Prietene soldat,
Cu toate ca afara ploua,
Se vor petrece maine lucruri care-ntrec
Si mintea si puterile noastre.
La un pas de sufletele noastre
Maine
Se va petrece poate ceva nou.
Nu-ti mai trudi zadarnic mintea,
Prietene soldat.
Mai bine fii gata
Si-atat.
Curata-ti cu grija arma si lopata
Si pune-ti cruciulita la gat.
Fii gat,
Pregateste-ti frumos sufletul.
Omoara in el -de azi- tot trecutul.
Fa din el un trup de mort
Cu piele de ceara si vine albastre.
Ghemuit in cort,
Ti-aprinde iar tigarea.
Cadavre-s de acum nadejdile noastre ...
Nu stie nimeni ...
Nu banuie nimeni ...
O, nimeni nu stie ce va fi.

Dar maine pe-nserate
Cativa, acei ce plasa mortii-o vor razbate,
In jurul lor cu sete si groaza vor privi.

Prietene soldat, pana diseara,
Pana la noapte, pune flori de sticla rece
Pe tot ce-a fost ...

Linistit, linistit, linistit.

Nu mai gandi la ce se va petrece
(Nu are, camarade, nici un rost),
Fii linistit ...
Omoara-ti sufletul cu grija, si calm
Ai timp destul.
Asa a fost sa fie,
In zi de toamna burnitoasa, cenusie.

O, inca-o data, ai tot timpul:
Nu te teme.
Diseara ne vor da ceai si pesmeti.
Omoara-ti sufletul de cu vreme
Ca sa poti manca linistit.
(Ceaiul e bun ca sa nu ingheti.)
Prietene soldat,
Ucide-ti sufletul cu grija:
Restul n-are nici o insemnatate:
De va fi glont, sau colt de schija,
Pana la tine nimic nu va strabate.





Versuri pentru ziua de atac


Aceasta pagina a fost accesata de 1961 ori.
{literal} {/literal}